Actiune comunicativa, justitie deliberativa si restaurativa

Actiune comunicativa, justitie deliberativa si restaurativa. Perspective socio-juridice asupra medierii si probatiunii \n \n Volumul Actiune comunicativa, justitie deliberativa si restaurativa. Perspective socio- juridice asupra medierii si probatiunii, aparut recent la Editura Tritonic, a fost realizat in cadrul programului Actiune comunicativa si constructia sociala a eticii afirmativ-apreciative, in curs de desfasurare in cadrul Centrului de Cercetari Socio-Umane Lumen din Iasi. Proiectul se bazeaza pe o optiune constructionista, conform careia realitatea sociala este rezultatului unui acord interpretativ, renegociat intre actorii comunicationali si in baza caruia se tranzactioneaza consensul social. Volumul este inedit prin abordarea autorilor a domeniilor medierii si probatiunii din perspectiva actiunii comunicative si constructionismului social. In prima parte a volumului - Conflict, actiune comunicativa si justitie deliberativa - autor Prof. Univ. Dr. Antonio Sandu porneste de la ideea conform careia odata cu modificarile paradigmatice intervenite in intelegerea spatiului social, noi forme de actiune comunicativa vin sa le completeze pe cele vechi, sau sa le reinterpreteze in maniera specifica acordului interpretativ dominant in noua paradigma societala. In acest volum sunt expuse o serie de studii in domeniul justitiei tranzactionale, restaurative si deliberative, ca forme de alternativa postmoderna la justitia clasica, retributiva si/sau distributiva. Trimiterea la textul de lege, si analiza juridica, larg reprezentata in cuprinsul volumului, este calchiata pe permanenta intoarcere la semnificatiile ultime, filosofice ale ideilor analizate. Partea a doua a volumului- Justitia restaurativa vs. justitia retributiva. O perspectiva socio-juridica - autori Elena Unguru si Antonio Sandu, analizeaza o alta perspectiva, alternativa la justitia penala de aceasta data, si anume justitia restaurativa si forma sa particulara, probatiunea, pornind de la noile modificari ale acestei institutii socio-juridice-asa cum este definita de noul cod penal. Este prezenta o abordare transparadigmatica cu trimiteri la domeniul justitiei penale, a dreptului procesual penal, dar nu in ultimul rand al alternativelor la paradigma prizonocentrica.