Camasa de forta a clipei — Dan Anghelescu

ademenesc/ nenumaratele ei suflete/ si triburi/ nocturne cu/ numele ei/ toate necunoscute/ adanci si/ albastre... si cum sarata si nebuna/ strigand-o doar/ pentru/ tine/ Talassa/ Talassa urlu/ deasupra/ ei se/ impacheteaza/ inserarile/ invatate clipa de/ clipa cand luna/ ridica uriase/ spinari de apa/ verzuie si/ alge... cu/ un cuvant/ mai mare decat/ insasi/ vederea marea-ti va/ spune ca/ sunt/ cu furtunile/ cu pestii/ cu navoadele si/ ratacitoarele/ negre/ mahune... si astfel parca/ te-as cuprinde/ dintre scoici/ si arginturi/ furate... spre/ muntii/ din luna/ noapte de noapte/ memoria ma urca/ pe funii astrale/ si/ tocmai/ atunci vom simti/ in noi/ cum/ se fabrica/ lung indelung/ prea-tarziul... si/ eu/ care/ crezusem/ chiar/ crezusem c-am sa-ti/ pot inventa/ mari poeme/ de dragoste cu stravechea/ si amenintatoarea/ lor privire/ fosila orasele marii/ se uita/ prin mine/ si nu ma/ aud nu ma vad.