De ce mi-e foame? — Marie Thirion

\nDe ce mi-e foame? De la teama de lipsuri la nebunia dietelor \n \n Pornind de la cele mai recente studii din sfera psihologiei, neurologiei sau a bolilor de nutritie si de metabolism, dr. Marie Thirion analizeaza mecanismele care stau la baza senzatiei de foame, a placerii si a satietatii, dar si comportamentul pe care il avem intr-un anumit mediu nutritional. De la cea mai frageda varsta, experientele alimentare ne cimenteaza fundamentul pornind de la care apare senzatia de foame.\n \nCauzele ingrasarii si ale obezitatii din Occident sunt mult mai profunde decat erorile dietetice individuale. Argumentele asa-zis stiintifice care vin sa sprijine un anumit regim alimentar sau altul sunt extrem de simpliste. in societatea in care traim, una a abundentei alimentare, trebuie sa ne intrebam permanent ce inseamna sa fii echilibrat (sau in ce consta dezechilibrul), astfel incat sa ne adaptam cat mai bine la modul de viata din zilele noastre si la nevoile reale pe care le avem.\n \nAceasta carte inovatoare ne invita sa intelegem totul despre foame, o pulsiune care ne ajuta de altfel sa traim si sa ne dezvoltam.\n \nDin aceeasi colectie: „Postul negru, o noua terapie“\n \n„Apetitul este un echilibru, dar nu unul innascut. Este un echilibru care se construieste, se modifica, se deregleaza si se modifica din nou. Bineinteles, intr-un mediu stabil, cu un program zilnic precis, el pare a fi definitiv dobandit. insa, imediat ce are ocazia, corpul revine la vechile obiceiuri. De unde si deceptiile ce au urmat atator diete esuate.\n \nPoate ca, intelegand mai bine diversii parametri ai acestui echilibru si numerosii factori posibili ai dezechilibrului, vom ajunge sa apreciem altfel foamea, aceasta minunata pulsiune care ne face sa traim, sa savuram, sa crestem si sa dainuim…“\n \n„Nu exista solutie satisfacatoare nici pentru imbatranire, nici pentru moarte, nici pentru surplusul de greutate (...) Asadar, ca suntem slabi, durdulii, dolofani sau mai mult de atat, haideti sa ne miscam muschii, sa ne indreptam mintea catre pasiuni non-alimentare (prieteni, iesiri, muzica, expozitii etc.), in loc sa ne ducem direct la frigider, la ecran sau la sticla de whisky; sa ne recapatam moralul, entuziasmul, bucuria de a trai, elanul veritabil, chiar daca imbatranim, chiar daca viata e grea. Sa evitam, macar pentru copiii nostri daca nu pentru noi insine, sa ne umplem golul existential mancand.“ \n \n Carte recomandata de Mihaela Bilic in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".\n