Despre cer — Aristotel

Traducerea de fata este prima traducere romaneasca integrala a tratatului aristotelic Despre cer (De caelo). Fragmente ale ei au fost publicate in sectiunea Traduceri din scrieri filosofice a Revistei de filosofie a Academiei Romane incepand din 1989. Privit in sine, tratatul Despre cer pare a nu mai spune mare lucru unui contemporan. Stiinta moderna a revizuit in intregime imaginea despre univers, iar lumea sferica a lui Aristotel, am putea crede, intereseaza cel mult istoria, uitand prea des ca propria noastra imagine va deveni intr-o zi istorie. Totusi raman totusi cel putin trei motive ale interesului pentru cosmologia aristotelica. Primul dintre ele ar trebui sa porneasca de la faptul ca timp de nouasprezece secole aceasta a fost imaginea care a dominat istoria. Al doilea motiv ar trebui sa tina seama de faptul ca Despre cer e nascut dintr-o sinteza a principiilor generale ale primul sistem fizic coerent articulat cu experienta timpului, cel aristotelic, cu principiile apriorice ale astronomiei geometrice a lui Eudoxos si Callippos. Al treilea motiv ar fi insasi credinta in rationalitatea lumii, credinta pe care tratatul o imparte nu numai cu gandirea greaca sau cu stiinta moderna si contemporana, ci cu orice alta incercare de a formula coerent rational un model al universului. Este aici, cel putin, unul din motivele interesului pe care astronomia greaca continua sa-l trezeasca si astazi. Vechii greci au avut infinit mai putine instrumente de cercetare a universului. Le ramanea totusi ceva mai important decat ele, ratiunea. Traducerea lucida si precisa a lui Serban Nicolau a lucrarii Despre cer are o valoare deosebita atat pentru istoricii filosofiei, cat si pentru filosofii interesati de temele pe care Aristotel le abordeaza. Excelentul sau Studiu introductiv si numeroasele note ofera cititorului necunoscator de limba greaca acces complet la gandirea lui Aristotel. Prin adaugarea originalului grecesc la sfarsitul cartii, aceasta editie devine un instrument extrem de util atat pentru studenti cat si pentru specialisti. Obiectul celor patru carti reunite sub titlul Despre cer este intregul univers. Primele doua (A, B) se ocupa de lumea supralunara, iar ultimele doua (G, D) de lumea sublunara. Termenii supralunar-sublunar nu-i apartin lui Aristotel, dar ei s-au pastrat la Simplicius ca un loc comun al comentatorilor de pana la el. Cele existente sub Luna sunt adeseori puse in opozitie de catre el cu cele existente in cer sau cu ceea ce exista in lumea deplasata circular. Cele doua lumi, cea supralunara si cea sublunara, care constituie totul sau universul, sunt studiate prin doua teorii, teoria cerului (A, 1, 5 - 12; B) si teoria elementelor (A, 2 - 4; G, D).