Harta cunoasterii — Violet Moller

Harta cunoasterii. O istorie in sapte cetati sau cum au fost pierdute si regasite ideile antichitatii Nesfarsit de fascinanta, somptuoasa si stralucita, o ambitioasa si vibranta istorie intelectuala a celor sapte cetati ale cunoasterii \n Din Alexandria secolului al VI-lea la Bagdadul secolului al IX-lea, din Cordoba musulmana intr-un Toledo catolic, din Mesopotamia abbasida la Spania andaluza, de la scoala de medicina medievala din Salerno pana la Palermo si, in cele din urma, la Venetia renascentista, unde marile tiparnite ale orasului negustoresc aveau sa permita geometriei lui Euclid, sistemului astronomic conceput de Ptolemeu si tezaurului de lucrari de medicina scrise de Galen sa se raspandeasca intr-o lume framantata si avida de cunoastere. O vanatoare de comori epopeica prin neasteptatul labirint al cunoasterii, strabatand vremuri, credinte si continente cu indrazneala erudita si meticulozitate entuziasta, intr-o subtila rapsodie a invatatilor. Urmand traseul acestor fire fragile de initiere de la secol la secol, de la est la vest si de la nord la sud, Violet Moller dezvaluie, in toata splendoarea ei, reteaua de legaturi dintre lumea islamica si crestinism, fluxul si refluxul cunoasterii, schimbul liber de idei intre religii si culturi cat mai diferite, toate semne distinctive ale lumii moderne care aveau sa transforme matematica, astronomia si medicina de la inceputul Evului Mediu pana in Renastere. Daca am putea privi de la inaltime lumea mediteraneeana din anul 500, ce am vedea? Un rege ostrogot pe tronul de la Roma, straduindu-se, pe cat ii statea in puteri, sa arate a imparat. Un imparat la Constantinopol, reconstituind gloria Romei imperiale pe tarmul Bosforului si, departe spre sud, chiar in leaganul civilizatiei, un sahinsah persan, punand la cale urmatoarea miscare intr-un interminabil razboi de la hotarele lui de nord. O lume a schimbarii, o lume a confuziei in care orasele se chirceau, bibliotecile ardeau si prea putine lucruri mai pareau sigure. Marea biblioteca din Alexandria, intemeiata in jurul anului 300 i. Hr. de regele egiptean Ptolemeu I, a reprezentat dintotdeauna simbolul suprem al aspiratiei carturaresti. Aici s-a nascut ideea de a cuprinde intreaga cunoastere intr-un singur loc prin aducerea unui exemplar din fiecare text care putea fi gasit. Acest "vis al universalitatii" i-a bantuit, incepand de atunci, pe colectionarii de carte si pe librari si a stat la baza bibliotecilor moderne care gestioneaza drepturile de autor, care primesc cate un exemplar din fiecare volum publicat la ele in tara. La fel ca majoritatea bibliofililor de succes, regii Egiptului si bibliotecarii lor isi urmareau acest vis cu obstinatie si fara scrupule: furtul, imprumutul, cersitul - totul era permis pentru desavarsirea colectiilor. Apoi autoritatile au dat ordin ca toate navele care treceau prin Alexandria sa fie perchezitionate si sa fie confiscat orice sul gasit la bord. Acestea erau apoi marcate cu precizarea "de pe vase" si ajungeau pe rafturile Bibliotecii. Cand atenienii dadeau cu imprumut suluri de valoare pentru a fi copiate, egiptenii refuzau sa le inapoieze, preferand sa pastreze originalele si sa trimita inapoi exemplare copiate, renuntand la suma uriasa platita de ei drept garantie. Aceasta politica agresiva de achizitii s-a dovedit reusita si, dupa cateva zeci de ani, Biblioteca dispunea de mii de texte pe orice subiect, de la gastronomie pana la teologie iudaica - o colectie fara egal oriunde pe pamant, atat ca dime