Iazul — Jim Lamarche

Pe la sfarsitul iernii, un baiat, Matt, descopera un firicel de apa care izvoraste dintr-o groapa din padure. Cand se uita mai atent, isi da seama ca groapa a fost candva un mic iaz care a secat. Dar acum, uite, revine la viata! Si are nevoie de putin ajutor. Matt si prietenii sai se pun pe treaba. De-a lungul primaverii, curata groapa, apoi construiesc din pietre un stavilar. Apa se tot aduna, astfel ca iazul renascut si imprejurimile sale devin un loc minunat unde copiii isi petrec impreuna zilele lungi de vara sau unde pot sa patineze iarna. Bucuria de a trai in mijlocul naturii, descoperind ritmul anotimpurilor printre plante, animale si pasari, radiaza din fiecare pagina a acestei povesti inspirate din copilaria lui Jim LaMarche. Vara a trecut mult prea repede. In ultima saptamana dinaintea scolii, tata ne-a vazut cam pleostiti. "Ce va trebuie voua e o serbare in cinstea verii", ne-a spus. "De ani de zile n-am mai folosit echipamentul asta", a continuat el in timp ce scotea din garaj cortul si sacii de dormit. Pe malul iazului am mancat hotdogi, am baut cacao si am cantat cantece de tabara de pe vremuri. Katie s-a lansat in ceea ce ea numea dansul libelulei. Am ramas treji mult dupa caderea intunericului si ne-am uitat cum rasar milioane de stele. \n \n Ilustratii color de Jim Lamarche.