Lectia sperantei

Lecţia speranţei. Surprinzătoarea mea viaţă, alături de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea O înţelegere intimă a lui loan Paul al II-lea de la o autoritate de prim rang în studiul Bisericii Catolice şi biograf al papilor (Weekly Standard). În Lecţia speranţei, George Weigel povesteşte istoria prieteniei sale unice cu Sfântul Ioan Paul al II-lea. Pe măsură ce Weigel îl descoperă pe papă "din interior", ne oferă totodată o relatare directă a frământărilor catolicismului post-conciliar şi a deznodământului Războiului Rece, introducând cititorii în lumea eroilor care au contribuit la prăbuşirea comunismului european. Mai târziu, ni-l arată pe papa înaintat în vârstă, confruntându-se cu ordinea mondială de după 11 septembrie şi dând lecții noi de demnitate prin propria sa suferinţă. Un portret profund şi emoţionant al unui mare gânditor în dialog cu un sfânt, Lecţia speranței este o lectură esenţială pentru oricine caută să înțeleagă mai deplin un papă care a schimbat lumea. La 12 mai 1982, când a ajuns la sanctuarul marian de la Fatima pentru a aduce mulțumire că i-a fost cruțată viața în atentatul din anul precedent, loan Paul al II-lea a spus: "În planurile Providenţei nu există coincidenţe." Acest enunţ lapidar rezumă concepţia sa despre felul în care Dumnezeu acționează în lume şi în istorie. Poate că Biserica şi omenirea au în faţă, la mijlocul secolului XXI, o perioadă dificilă. A recunoaşte acest lucru este o cerință obligatorie a realismului creştin. Dar a considera aceste dificultăți ca fiind o fatalitate, ca fiind inexorabile, ar fi o trădare a speranţei creştine. Dacă, ştiind aceste două lucruri, ne străduim să trăim responsabil în tensiunea dintre ele înseamnă că am învăţat ceva important de la Karol Wojtyła, Papa Ioan Paul al II-lea. \n \n Traducere din limba engleză de Ana-Maria Botnaru.