Mai putem salva lumea? Confesiunile unui ecologist convertit la ortodoxie

In esenta, cred ca lumea moderna sufera de o criza spirituala tot mai profunda. Relatia noastra compromisa cu lumea naturala, pe care continuam sa o distrugem zi de zi, se afla in legatura directa cu atitudinea noastra fata de culturile noastre originare, pe care, de asemenea, nu le respectam si le depreciem. Goana noastra dupa posesiuni, proprietati, bani si statut desfiinteaza ceea ce era pretios in natura si cultura. Aceasta nu este o problema politica. Nu este vorba despre economie, stiinta sau tehnologie. Este vorba despre relatii: relatia pe care o avem unii cu altii, cu trecutul nostru, cu viitorul nostru, cu restul lumii naturale. Este vorba despre sensul profund al lucrurilor. Este vorba despre dorinta noastra de a ne juca de-a Dumnezeu si despre catastrofa pe care aceasta o creeaza in jurul nostru. Eseurile din acest volum abordeaza aceasta criza din unghiuri diferite. Unele pun intrebari referitoare la directia miscarii ,,verzi", altele se concentreaza asupra tehnologiei sau a istoriei ancestrale, a identitatii nationale sau a politicii. Dar toate conduc, fie ca o stiu sau nu, spre aceeasi concluzie: traim o stare de revolta impotriva naturii, o stare de revolta impotriva lui Dumnezeu, o stare de revolta impotriva propriei noastre naturi. Aceasta revolta se va sfarsi in tragedie daca nu ne schimbam sensul existentei. Cum arata aceasta schimbare depinde insa de ceea ce decide fiecare dintre noi. Eu ma simt dator si recunoscator fata de Romania pentru cel putin o parte din raspunsul de care aveam nevoie. Nu sunt un adept al aderarii, dar am acceptat, in cele din urma, ca voi avea nevoie de o biserica. M-am dus sa caut si am gasit una, ca de obicei, in ultimul loc in care ma asteptam. In ianuarie 2021, de sarbatoarea Bobotezei, am fost botezat in apele inghetate ale raului Shannon, intr-o zi cu ger si soare, in Biserica Ortodoxa Romana. In ortodoxie gasisem raspunsurile pe care le cautam, in singurul loc in care nu ma gandisem niciodata sa caut. Am gasit un crestinism care isi pastrase miezul stravechi: o credinta cu sfinti vii si un ritual central de o putere profunda si inexplicabila. Am gasit o credinta care, spre deosebire de cea pe care o vazusem in copilarie, nu era un sablon moral prafuit, ci o cale mistica, un lucru stravechi si inradacinat, care indica o lume in care divinul nu este absent, ci pretutindeni prezent, miscandu-se prin munti si in ape. - Paul Kingsnorth \n \n Paul Kingsnorth este N. Steinhardt al zilelor noastre. Nu cred insa ca doar raspunsurile la intrebarile sale i-au motivat gestul de convertire la ortodoxie, ci si esenta ortodoxiei, acel sentiment profund care deschide baierile inimii in care palpita, de-a pururi, sufletul lui Dumnezeu! - Dumitru Constantin-Dulcan