Miorita, izvorul nemuririi — Victor Ravini

Miorita este „una dintre marile opere clasice ale literaturii universale," a spus teoreticianul literar austriac Leo Spitzer. Este o poezie aparent simpla, dar in fond extrem de complexa, care a starnit entuziasmul occidentalilor si, in contextul miscarilor de emancipare nationala din Europa de la mijlocul secolului al XIX-lea, i-a facut sa vada ca un popor, care a putut crea o adevarata capodopera, are dreptul sa aiba un stat propriu. A fost momentul crearii statului national Romania. Din ce cauza Miorita a starnit controverse atat de mari, incat, in ultima vreme, unii o considera daunatoare? Creatorii populari nu puteau, nicidecum, sa compuna si sa lase ceva daunator pentru urnnasii Ior. Cum sa fi devenit astfel pentru noi, cei de azi? \n S-a intamplat ceva cu versurile sau cu capacitatea noastra de a le mai intelege? Din ce cauza „una dintre marile opere clasice ale literaturii universale" a devenit inacceptabila in propria tara? \n Un poem devenit national uneste poporul. Cum se face ca acest poem dezbina? De unde vine atata aversiune a unora impotriva lui? Nu cumva de la intelegerea grabita i gresita a versurilor? Tot ce ni se pare concret in Miorita sunt simboluri. Mai suntem oare capabili sa descifram metafore si alegorii create de strabunii nostri? \n Cine este ciobanul din Miorita, cum se raporteaza el la natura si la univers? Care este mesajul multimilenar al textului? \n Bazat pe analiza sutelor de variante ale Mioritei, pe numeroase lucrari si opinii, autorul incearca sa raspunda la aceste intrebari.