Monografia SRI 1990-2015 — Serviciul Roman De Informatii

De ce o monografie? Fiindca Serviciul Roman de Informatii implineste un sfert de secol de existenta. si putine sunt lucrurile care au ramas netransformate fata de momentul crearii sale. Evolutiile de fond ale contextului de securitate au dus nolens volens la adaptari si revizuiri succesive ale structurii si proceselor institutionale. Felul in care Serviciul functioneaza si participa la dezvoltarea generala a societatii romanesti s a schimbat foarte mult, in principal ca urmare a unor valuri succesive de transformare care - desi diferite in esenta - au avut ca element comun preocuparea de a nu afecta continuitatea dezvoltarilor institutionale. Ambitia prezentei Monografii este aceea de a reflecta onest reperele cele mai insemnate ale acestui parcurs, fara a le ocoli pe cele mai problematice. Drumul urmat - cu meritele, cu dificultatile si chiar cu ratacirile lui - a fost unul formator in ceea ce priveste identitatea institutionala, modeland felul in care Serviciul s a dezvoltat in interior si a fost perceput in exterior. Modul de observatie monografica propus nu se rezuma la studiul de uz exclusiv academic si nu se adreseaza doar grupului relativ restrans al cunoscatorilor domeniului securitatii nationale. Ca atare, acesta cauta sa ofere o contributie istoriografica la cunoasterea institutiei, dar recurge la o reteta de scriere ceva mai relaxata si diversificata - ce include investigatia, portretul, atmosfera de epoca - menita sa atraga cititorii de orice orientare. Dorim ca prezenta Monografie a SRI sa nu ramana cantonata in zona initiativelor de aula academica, ci sa ofere raspunsuri si perspective oricarei persoane ale carei preocupari s au intersectat la un moment dat, fie si episodic sau doar mediatic, cu expuneri si aprecieri legate de Serviciul Roman de Informatii. In celebra sa carte Lebeida neagra, Nassim Taleb introducea notiunea de "eroare indusa de narativ" (narrative fallacy), pentru a descrie cum impresiile noastre despre trecut ne modeleaza conceptia despre ceea ce se petrece in jurul nostru §i ateptarile despre ceea ce va urma. Lui Taleb i se alatura psihologi laureati ai premiului Nobel, precum Daniel Kahneman, pentru a ne atentiona ca, frecvent, aceste impresii au prea putin de-a face cu realitatea. Motivul e simplu si totusi chiar si analistii antrenati pot cadea in capcana erorii narativului. Pe de o parte, pentru ca povestile pe care le construim se bazeaza pe informatii incomplete. Pe de alta parte, pentru ca sta in natura mintii umane sa prefere explicatiile simple, in detrimentul celor complexe; sa gaseasca legaturi de cauzalitate acolo unde nu exista; nu in ultimul rand, sa acorde o importanta excesiva exemplelor vizibile, bine mediatizate, ignorand marea de posibilitati care nu s-au concretizat din varii motive. Problema informatiei incomplete este cu atat mai evidenta cand vine vorba despre universul serviciilor de intelligence.