Mostenirea regatului dacilor — Gavril Cornutiu

Mostenirea regatului dacilor si efortul de punere a ei pe catafalc. Reflectii pe teme istorice \n \n Interesat cu intreaga domniei sale fiinta, de destinul dacilor si al mostenirii complexe si profunde adusa de ei in etnogeneza poporului roman, autorul pune in evidenta prin cugetari — ce urca,adesea spre treapta filosofiei istoriei prin comparatii cu soarta altor neamuri si observatii pornite de la fapte nu o data la indemana oricui, aspecte revelatorii despre continuitatea sufieteasca, culturala si materiala a celor despre care istoria parca si-a propus sa nu-i mai aminteasca. \n Cu o rara staruinta, domnul Gavril Cornutiu demasca si condamna cu vehementa sau ironie popoare, personalitati si oameni, deranjati de existenta noastra sub soare si mai ales de bogatiile spirituale si naturale pe care ei, dacii, ni le-au lasat. E o replica la multe din perfidiile contra noastra proliferate dinauntru si din afara. \n \n Totemul este legat cert de credinta originii tribului respectiv. Acelasi totem inseamna in mod definitoriu origine comuna. Romanii cinsteau lupoaica "mater" adoptiva. Dacii erau condusi la lupta de steagul cu cap de lup. "Blazonul" unui drapel are relatie cu semnificatia de origine a celor pe care ii reprezinta. Dacii mergeau la lupta cu credinta ca murind vor ajunge in lumea cea buna, langa stramosi si erau condusi in lupta de o imagine totemica. Daca triburile suse (souche) ale celor doua popoare au radacina comuna, atunci si limbile lor trebuie ca in mod logic sa fie asemanatoare. - Gabriel Cornutiu \n \n \n