Noaptea si prietenii lui Gaspard

O poveste colorata si jucausa despre ce inseamna prietenia si despre locul in care o putem gasi - aproape, aproape de sufletul nostru! Fiecare obiect pe care-l regasim in casa tainuieste o poveste. Pitita la umbra amintirilor si animata de hazardul memoriei, povestea e dublata adesea si de o existenta secreta, revelata numai ochilor pregatiti sa priveasca. Caruselul din biblioteca prinde viata miscandu-se ametitor, florile din vaza se unduiesc gingas pregatindu-se de bal, iar jucariile se foiesc nelinistite asteptandu-si partenerul de joaca. Ei bine, toate acestea se petrec nu atunci cand stapanul nu e acasa, ci noaptea, cand linistea se asterne peste forfota zilei. Tot noaptea e momentul propice si pentru a-ti cauta un prieten! Gaspard a facut-o! Iar incercarea lui a fost consemnata, in scris si in ilustratie, de Seng Soun Ratanavanh, in cartea "Noaptea si prietenii lui Gaspard". Protagonistul naratiunii este un baietel singuratic, care isi petrece timpul lasandu-se purtat pe aripi de visare, multa vreme si dupa ce orasul a incremenit in adormire. Dar orice calatorie are un sfarsit, iar Gaspard, odata strecurat in pat, ar vrea sa adoarma si sa viseze. Insa, oricat de strans si-ar tine ochii, bezna noptii are castig de cauza, coplesindu-l cu neliniste si teama. Ba mai mult decat atat, aude si zgomote ciudate! Ah… daca ar fi avut un prieten, situatia i-ar fi parut mai linistitoare! Si de parca i-ar fi auzit cineva gandul, de nicaieri aparu o fiinta mica si delicata, pe nume Aglae. Aceasta ii promise ca-l va ajuta sa-si gaseasca un prieten si-l conduse la cea mai erudita vietate din casa, la bibliotecara Alexandrie. Un citat vechi de peste 2000 de ani fu citit, lamurind pe de-o parte cum trebuie sa fie un prieten. Pe de alta parte, taraboiul din camera vecina perturba atmosfera livresca in care erau invaluite personajele. Sursa zgomotului era melomanul Octave, un pianist cu urechile infundate! Dupa un efort de concentrare, iepurasul izbuteste sa cante, iar auditoriul il aplauda, facandu-l sa se imbujoreze. Finalul concertului este prilej pentru Gaspard si pentru insotitorii sai sa-l intalneasca si pe Gedeon, pinguinul caruia ii este frica de apa, de intuneric si… de fluturi! Zabovind putin alaturi de Gedeon si ajutandu-l sa se relaxeze putin, cei cinci companioni ii intalnesc pe Basile din China si pe gurmandul culegator de ciuperci, Patrick, si petrec timp impreuna, avand bucuria de a se afla intr-o companie atat de vesela si de buna. Clipele se scurg pe nesimtite, iar lui Gaspard ii devin pleoapele grele de somn. Insa, din pacate,in toata aventura inlantuita, baiatul a uitat complet sa-si mai caute prietenul. Va izbuti el sa-si implineasca acest gand, cu alta ocazie? Aglae, dar si ceilalti, ii fagaduiesc ca da! Dar cu toate acestea, o intalnire viitoare nu ar mijloci (numai) aflarea unui prieten, ci (si) constientizarea prieteniei, prin intelegerea rolului celor sase tovarasi de joaca. Iar din acest punct de vedere, scriitoarea Seng Soun Ratanavanh ne infatiseaza o serie de intalniri coagulate sub auspiciul ludicului, dar ne reveleaza si cateva dintre fatetele prieteniei, fundamentate pe temelia intrajutorarii si a empatiei. Personajele sunt exponentiale pentru anumite ipostaze ale individului (dorinta de a ajuta, nevoia de a fi incurajat, nevoia de a trece peste frici) si pun in lumina coordonata fundamentala a prieteniei - prietenul se cauta/se priveste cu sufletul si nu cu ochiul! Zugravita in nuante vii si tesuta din cuvinte care al