O imbratisare cat un urs de mare

A fost odata un urs atat de plin de iubire si de fericire, incat ori de cate ori intalnea vreo faptura vie, o strangea in brate cu patos. Ursul isi petrecea zilele colindand padurea, facandu-si noi prieteni (ce ramaneau uimiti) si salutandu-si vechile cunostinte (inca surprinse) cu niste imbratisari uriase, cat el de mari. \n Intr-o zi, insa, intalni un om ce purta cu el un topor pentru taiat copaci. \n Si parca dintr-o data i se risipi apetitul pentru afectiune. \n \n Sensibila poveste contemporana a lui Nicholas Oldland ilustreaza puterea fantastica a unei imbratisari pline de iubire.