Pachet 8 carti: Forma mentis - Confucius, Arthur Schopenhauer, Rene Descartes, Sfantul Augustin, Friedrich Nietzsche, Georg Simmel, Lao Tse, Henry David Thoreau

Pachetul conține 8 cărți: • Analecte - Confucius (160 pagini) • Arta de a fi fericit. Mic tratat de eudemonologie - Arthur Schopenhauer (176 pagini) • Despre sentimente - René Descartes (176 pagini) • Despre Facerea lumii și despre Timp - Sfântul Augustin (120 pagini) • Nașterea tragediei - Friedrich Nietzsche (160 pagini) • Religia - Georg Simmel (128 pagni) • Cartea despre Tao și calitățile sale = Tao Te Ching - Lao Tse (160 pagini) • Walden sau Viața în pădure - Henry David Thoreau (320 pagni) \n \n Analecte Deși promovează o morală rigidă, aproape matematică, cu mult diferită de morala creștină fundamentată pe relația de iubire între om și Dumnezeu, om și semeni, confucianismul numără peste 200 de milioane de adepți, mai ales în China, Coreea și Japonia. Ceea ce-i leagă pe membrii acestei comunități nu este atât dimensiunea religioasă a acesteia, cât cea morală și etică, care este un element de identitate a societății chineze contemporane. De altfel, cercetări la granița între psiho-sociologie, istorie a mentalităților, științe politice, geopolitică și economie explică instrumentalizarea confucianismului. Un fel de încercare de sincronizare cu modernitatea printr-o întoarcere la trecut, mai exact la Confucius. Nu e aici vreun paradox, ci chiar o nepotrivire în reabilitarea filosofului antic pe care partidul unic l-a văzut, preț de mai bine de jumătate de secol, ca pe o forță reacționară; acum cincizeci de ani, chinezii erau îndemnați (constrânși e termenul corect) să evacueze din limbajul curent numele lui Confucius. Azi, confucianismul a reintrat în lexicul uzual și a derivat astfel ceea ce politologii numesc: noul confucianism; acesta a devenit temă de celebrare publică pentru prima dată, după 90 de ani, în 2010. - Lucian Pricop Arta de a fi fericit. Mic tratat de eudemonologie Cele două texte care formează prezentul volum sunt realizate într-o relativă autonomie. În orice caz, autorii lor (Friedrich Nietzsche și Arthur Schopenhauer) nu au avut în intenție asocierea într-o carte unică; apropierea, inspirată de gândirea dialogică a acestora (Schopenhauer educator, aparținând lui Nietzsche, și Arta de a fi fericit, aparținând lui Schopenhauer), a trebuit să respecte canonul editorial și să plaseze drept introducere studiul lui Nietzsche. De altfel, aceasta este și organizarea pe care am gândit-o pentru colecția Forma mentis: punerea împreună, uneori dialectică, a două texte a căror independență favorizează pluralitatea argumentelor. Suntem, astfel, într-un algoritm de tip paraconsistent, unde nu importă valabilitatea absolută a soritului, ci geometria variabilă a argumentației. Despre sentimente Ultima carte publicată antum de Descartes, Les passions de l’âme (1649), este rodul întregii sale filosofii. Acest tratat, un rezumat al biologiei carteziene, este orientat spre o înțelegere medicală concretă a elementelor de psihofiziologie. Totuși, alături de observațiile științifice, Descartes nu ezită să adauge notații a căror finețe aforistică a fermecat saloanele aristocratice, dar și viața culturală modernă și contemporană. Concluziile științifice, morale și metafizice sunt îmbogățite cu experiența vieții trăite integral, care face din această carte, scrisă pentru tânăra prințesă Elisabeta a Boemiei, modelul de lucrare științifică accesibilă publicului larg. Despre Facerea lumii și despre Timp Surprinzător cât de relevantă este și astăzi experiența umană și spirituală a acestui mare gânditor, născut în zorii creștinismului și care l-a