Ramas-bun, Gabo si Mercedes

Ramas-bun, Gabo si Mercedes. Amintirile unui fiu despre Gabriel Garcia Marquez si Mercedes Barcha \n In Ramas-bun, Gabo si Mercedes, regasim pagini care se constituie atat in amintiri revelatoare, cat si intr-un sfasietor reportaj. Geniul creator al lui Gabriel Garcia Marquez este transformat de aceasta data in protagonist. Se creioneaza, astfel, un portret complex al acestei familii confruntate cu iremediabila si definitiva pierdere a celui drag. In lumina reflectoarelor regasim un barbat extrem de vulnerabil, al carui umor ironic straluceste chiar si atunci cand luciditatea ii scade. Alaturi de el, ca intotdeauna, cititorul o va descoperi pe carismatica Mercedes, cea care a influentat cel mai puternic viata si arta lui Gabo. Si totul este vazut din prisma unui fiu coplesit de tristete, insa dornic de a consemna totul pentru eternitate. \n \n Fiul mai mare al lui Gabriel Garcia Marquez a simtit nevoia, dupa moartea mamei sale, sa-si ia ramas-bun de la ambii parinti, care s-au stins la doar cativa ani diferenta. Rezultatul nu este nicidecum o carte trista, ci reprezinta expresia unei iubiri profunde, desi retinute. Fiecare rand reflecta un omagiu tacut, deseori amuzant, adus atat tatalui celebru, cat si mamei care a fost un adevarat stalp al familiei. Si totul alcatuieste o imagine fina, subtila si eleganta a unuia dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX si a familiei sale. \n \n Rodrigo Garcia este regizor, scenarist si producator de filme pentru marele ecran, precum si pentru televiziune, fiind foarte cunoscut pentru nenumaratele pelicule la care a colaborat, dar si pentru ca este fiul cel mare al scriitorului Gabriel Garcia Marquez. \n \n As da orice sa petrec o ora cu tatal meu cand era un strengar de noua ani, sau cu mama cand era o fetita plina de viata, in varsta de unsprezece ani, amandoi incapabili sa banuiasca vietile extraordinare care ii asteptau. Si asa, ingropata in adancul mintii mele, se afla preocuparea ca poate nu i-am cunoscut suficient de bine si, cu siguranta, regret ca nu le-am pus mai multe intrebari despre detaliile din viata lor, despre gandurile lor cele mai ascunse, despre cele mai mari sperante si temeri ale lor. - Rodrigo Garcia \n \n Am acum aproape varsta tatalui meu cand l-am intrebat la ce se gandeste noaptea, dupa ce a stins luminile. La fel ca el, nu sunt inca prea ingrijorat, dar sunt constient de timp. Deocamdata, sunt inca aici, gandindu-ma la ei. - Rodrigo Garcia \n \n Traducere din limba engleza de Aurelia Ulici. \n