Ramas bun, Karl Liebknecht — Lidija Dimkovska

• De la autoarea romanului O viață de rezervă \n \n La Casa Memorială Karl Liebknecht din Leipzig, Germania, treizeci de persoane de naționalități diferite stau în jurul unei mese improvizate pe scena sălii de evenimente. Însoțiți de interpreți, unii cu hârtii în față, alții fără, participanții par să ia parte la o ședință obișnuită. În realitate, ei participă la o întâlnire neobișnuită, un proiect care îmbină memoria, istoria și experiența migrației. Este vorba despre un proiect-pilot organizat de Asociația Admiratorilor lui Karl Liebknecht din Leipzig, care, la 19 ianuarie 2018, cu ocazia comemorării a 99 de ani de la moartea marelui revoluționar german de stânga și colaborator al Rosei Luxemburg, a invitat migranți care, înainte de a se stabili în alte locuri, au locuit la adrese ce poartă numele lui Karl Liebknecht sau care sunt legate într-un fel sau altul de personalitatea acestuia. Rămas-bun, Karl Liebknecht reunește 27 de povestiri scurte, scrise cu sensibilitate și măiestrie, care urmăresc destinele unor emigranți proveniți din diferite colțuri ale lumii. Autoarea explorează teme universale precum căutarea unui cămin, pierderea, dezrădăcinarea și nostalgia, construind imagini intime și emoționante ale existenței cotidiene. Considerată una dintre cele mai importante voci ale literaturii macedonene contemporane, Lidija Dimkovska își plasează cele 27 de povestiri într-un cadru imaginar, dar profund ancorat în realitate. Traversând mii de kilometri - de la Viena și Sankt Petersburg, prin Skopje și Salonic, până la Karaganda și Bagdad - personajele sale alcătuiesc o cronică vibrantă a unei epoci marcate de migrație, schimbare și căutarea identității. Prin diversitatea vocilor și experiențelor prezentate, Rămas-bun, Karl Liebknecht devine o reflecție profundă asupra ideii de „acasă” și asupra modului în care oamenii își reconstruiesc apartenența atunci când sunt nevoiți să își lase în urmă locurile natale. Este o carte despre memorie, rădăcini și speranță, despre drumurile care ne schimbă și despre căutarea unui loc pe care să îl putem numi, din nou, acasă. \n \n Traducere din limba macedoneană de Octavian Blechea.