Romanii in „a treia Europa”. Loialitate. Revolutie. Unitate 1848-1918

Volumul este însoțit de fragmente reprezentative din fresca „Istoria culturală a Ardealului”, executată de Costin Petrescu (1872-1954) în clădirea Colegiului Academic din Cluj-Napoca, astăzi Sala de Concerte Auditorium Maximum a Filarmonicii, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Costin Petrescu a fost pictor, profesor universitar, președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și publicist. Tot el este autorul Marii Fresce de la Ateneul Român din București, care reprezintă 25 de momente esențiale din istoria României. În diverse publicații, fresca istoriei Transilvaniei mai apare și sub titlul: „Istoria afirmării și rezistenței poporului român de peste munți prin luptele și jertfele celor mai de seamă expo-nenți ai gândirii ardelene”. Inaugurarea frescei a avut loc în 9 septembrie 1939, pentru ca anul următor, în noul context social-politic, să fie acoperită cu un strat de tencuială, aceasta rămânând necunoscută vreme îndelungată. În prezent, este restituită spațiului public, putând fi admirată de toți cei pasionați de artă și istorie. \n \n Acest volum reunește, într-o formă revizuită, trei dintre cărțile Profesorului Liviu Maior: Habsburgi și români. De la loialitatea dinastică la identitate națională; 1848–1849. Români și unguri în Revoluție și Asociaționism și naționalism la românii din Transilvania (parțial), precum și câteva studii publicate în revista de cultură și gândire strategică Sinteza. Perioada istorică tratată, esențială pentru istoria Transilvaniei, a Principatelor Române și a României, are drept borne-reper doi ani simbolici pentru istoria universală și națională: 1848, anul izbucnirii Marilor Revoluții Europene și al conturării dezideratului de creare a statelor naționale, cu accent pe studierea Revoluției Române, și 1918, anul înființării statului național cu numele de România și al încheierii Primului Război Mondial. Din considerente care țin de tema și structura fiecărei părți din lucrare, deseori tangente cu alte teme/subteme din același volum, precum și din dorința de a nu produce sincope în argumentația discursului istoric, anumite informații sunt reluate pentru o mai bună înțelegere a cursului evenimentelor istorice prezentate. Românii ardeleni resimt nevoia de simboluri, de a deveni „constructori” ai națiunii, iar Revoluția de la 1848 a reprezentat contextul istoric privilegiat care le-a oferit personajele propriului Panteon în Centrul și Estul Europei. - Prof. univ. dr. Liviu Maior Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... și noi, foștii studenți, am ajuns la vârsta bilanțurilor, dar Profesorul Liviu Maior ne veghează mereu cu privirea sa sever blândă. Și ce reconfortant este să ne simțim ocrotiți pe mai departe de înțelepciunea sa plină de har! A instruit zeci de promoții de studenți și a dezgropat de sub colb de arhive și biblioteci atâtea taine ale vieții trecute, ale vieții românilor de sub austrieci și apoi de sub dubla monarhie, încât realitatea oamenilor care au trăit atunci ni se dezvăluie ca într-o succesiune de fresce. Și parcă energia i-a sporit în anii din urmă, când cărțile sale sunt mereu mai pline de vervă, dar și de acribie și de erudiție. La ceas aniversar, ne plecăm, ne bucurăm și ne minunăm de învățătura sa și, deopotrivă, de marea căldură sufletească revărsată asupra noastră. La mulți ani! - Acad. Ioan-Aurel Pop Se spune că rostul istoricului este de a explica și a-i face pe oameni să înțeleagă faptele trecutului. Un astfel de demers a realizat, prin acest volum, și Profesorul Liviu Maior.