Sevraj — Liviu Surugiu

Imaginati-va ca Sam Spade si Philip Marlowe intra in cafeneaua lui Rick din Casablanca si-i spun: "Rick, hai cu noi sa gasim soimul maltez!". Asa ar putea incepe Sevraj, o carte care il are ca protagonist pe Paul Coriolan, un detectiv sarac si lipsit de perspective. Fara clienti de ceva vreme si lancezind intr-o atmosfera anosta, primeste pe neasteptate un telefon care ii va schimba viata. Povestea clientului pare plauzibila, iar onorariul consistent, astfel incat Paul accepta misiunea de a fura un obiect mistic. Totul pare sa mearga conform planului, insa detectivului i se cam incurca socotelile atunci cand intelege ca nu i s-a spus intregul adevar. Totusi, ceea ce il impinge in abis nu e doar asta. Paul isi da seama prea tarziu ca altceva l-a atras in tot acest hatis... Un roman care se citeste cu sufletul la gura, pe parcursul caruia provocarile pandesc la tot pasul. Cand eram mic, am citit undeva ca atomii nu se ating niciodata. Ca, fizic, e imposibil asa ceva. Dar noi suntem facuti din atomi. Inseamna ca nu ne atingem nicicand? E o minciuna tot ceea ce simtim? Traim intr-o lume a aparentelor? Ce se petrece cand un barbat saruta o femeie? Dar cand se naste un copil? Din pacate, nu e doar o teorie. Orice atingere pare reala gratie doar unui proces de repulsie electrostatica. Atunci, ce se intampla cand un glont intra intr-un om? Ce anume determina, cu adevarat, moartea?