Sindromul picioarelor nelinistite — Ioana Unk

Un roman-caleidoscop in materie de iubire. In cate feluri poti iubi? Cat te-ai modela pe tine insuti pentru a-l gasi si pastra pe celalalt in viata ta? Ce se-ntampla cand esuezi in dragoste, din nou si din nou? Iata doar cateva dintre intrebarile la care raspunde literar Sindromul picioarelor nelinistite. Un roman-metafora, pornind chiar de la titlu (si de la o afectiune reala), despre cautarea (fara sfarsit a) iubirii. O carte-mozaic in care descoperim o protagonista cu totul si cu totul aparte, care priveste lumea printr-o lentila - dragostea -, dar dintr-o multitudine de perspective, din perioade foarte diferite ale propriului parcurs, din alte si alte colturi, cu alte si alte fobii, manii, obsesii ori manifestari schizoide. Un regal, in fond, in materie de iubire. Cand am inchis Kindle-ul dupa ce am terminat de citit manuscrisul Ioanei, am avut senzatia ca pun capacul unui caleidoscop care imi aratase o multime de fatete si unghiuri din care poate fi vazuta povestea de iubire a unei vieti: in functie de etapa, varsta, situatie, dispozitie, tara, limba, persoana implicata sau contemplatoare. Nevoia de a (ne) intelege arata exact asa, iar caleidoscopul poate continua la nesfarsit, cu ipostaze care curg una din alta fluid, fara intreruperi abrupte, asa cum o face acest volum. Privirea exhaustiva - aproape antropologica - a iubirii mi se pare punctul forte al cartii. - Raluca Nagy Ioana Unk indrazneste sa paseasca in literatura romana contemporana pe o carare indelung batatorita, cea a iubirii, una dintre temele majore in arte (si-n vieti), un teren minat. Si totusi, scriitoarea isi apropie subiectul intr-atat de mult, incat il face al ei si doar al ei. Prin voce, prin constructie narativa, prin ritm, prin miza. Prin tot ce toarna in cuprinsul romanului, de la protagonista atipica (a carei unica si obsesiva misiune devine cautarea iubirii) la barbatii-plante care o acapareaza, de la povestile pe care (si) le spune la fisele de observatie a barbatilor, dialogurile imaginare cu un el idealizat, referintele subtile (literare, in principiu, dar si culturale): o bogatie de elemente care se intrepatrund si surprind, in toata splendoarea, grotescul relatiilor romantice. Cu Sindromul picioarelor nelinistite, Ioana Unk pariaza pe o singura carte (esenta a unei biblioteci, de fapt), iar rezultatul e, fara pic de indoiala, extra-ordinar. - Eli Badica, coordonatoarea imprintului n'autor \n