Surasul ultimelor veri — Florina Pincotan

Unii oameni sunt veniti in calea noastra pentru a ne fi fratii sau surorile pe care nu i-am avut niciodata. Pe aceia, oameni ii numesc prieteni... eu pe Florina o socotesc mai mult decat atat! Ea este sora pe care mi-am dorit-o si, in ciuda faptului ca nu ne-am cunoscut in viata reala, stiu ca este cu adevarat un om special! Cine in afara de ea, dupa o disputa aprinsa si o iesire vulcanica, stie ca nu a fost decat un foc de paie, pentru care nu merita sa strice o prietenie, apoi tot ea, vine sa mangaie?! Cine in afara de Florina, stie sa vindece supararile prietenilor cu vorba blanda si sa intinda o mana la nevoie? Cine in afara de Florina, este in stare sa sacrifice totul, pentru sanatatea si fericirea celor apropiati? Va asigur ca nu multi pot pune in practica decizii radicale, sa mute muntii din loc, asa cum poate aceasta mana de femeie, pentru a le fi bine celor dragi, pentru a-i ocroti, fara sa astepte nimic in schimb! Ea poate imbina atat de frumos sensibilitatea versurilor, cu asprimea vremurilor deloc usoare, reusindu-i poeme sublime, dedicate Divinitatii, in timp ce inima-i plange impovarata de tristeti. - Mirela Szabo