Teme si reflectii pentru o filosofie ortodoxa a existentei si cunoasterii — Marius Andreescu

Noi propunem o schita tematica si reflectii nu pentru o filosofie a ortodoxiei, ci pentru o filosofie ortodoxa, care sa cuprinda hermeneutica existentei si a cunoasterii imanente si transcendente, in termenii, conceptele si categoriile specifice unei meditatii filosofice si constructii metafizice, dar pe baza adevarurilor revelate ale credintei ortodoxe. Cugetarile, reflectiile si notele care urmeaza sunt o premisa pentru un model filosofic, antropologic si axiologic al existentei. Sunt meditatii filosofice gandite prin adevarul dreptei credinte ortodoxe, asupra fiintarii si a devenirii fiintarii intru fiinta a cailor pe care omul fiind in lumescul acestei lumi, cea mai buna dintre lumile posibile, cum spune filosoful Gottfried Wilhelm Leibniz, poate sa ajunga la plenitudinea fiintarii intru fiinta, la seninatate, la beatitudine. Aceste prolegomene se constituie ca argument al faptului ca nu exista contradictii intre dogmele si adevarurile revelate ale dreptei credinte, iar pe de alta parte intre cunoasterea stiintifica onesta si meditatia filosofica autentica intru adevar, asupra omului, valorilor, moralei, artei, naturii, a universului in general, intr-un cuvant asupra lumii create. Exista insa o conditie: cunoasterea stiintifica si rationala, oamenii de stiinta, gandirea si meditatia filosofica, filosofii si moralistii sa accepte si sa inteleaga bazandu-se tocmai pe ceea ce cunoastem despre om si Univers si pe semnificatiile si sensurile evidente ale existentei, ca aceasta lume nu isi are cauza in ea insasi, ci cauza prima, finala proniatoare si transcendenta este Dumnezeu, Unul in fiinta si intreit in persoane, sufletul este nemuritor, iar omul este creat dupa chipul lui Dumnezeu, persoana libera, chemat la asemanare cu Dumnezeu si indumnezeire prin har, iar existenta nu se limiteaza la aceasta lume finita si va continua ca existenta spiritualizata in vesnicie, in transcendent. Desigur filosofia ortodoxa nu este o replica si nu se poate substitui niciodata teologiei si dogmaticii ortodoxe. Filosofia in genere este o forma de cunoastere si in consecinta, filosofia ortodoxa poate avea aceasta calitate daca se bazeaza si valorifica invatatura si adevarurile de credinta cuprinse in scrierile Sfintilor Parinti, in teologia si dogmatica ortodoxiei, in traditiile Bisericii. Este ceea ce facem si noi in aceasta schita tematica pentru o posibila filosofie ortodoxa. Teologia ortodoxa nu se identifica cu hermeneutica bazata pe categorii si concepte metafizice ale unei filosofii ortodoxe, dupa cum aceasta din urma nu este o completare a teologiei ortodoxe. Monografia nu este o filosofie ortodoxa a existentei si a cunoasterii, ci numai o simpla schita tematica privind aceasta vasta si importanta problematica, o incercare de a reactualiza interesul celor competenti si doritori pentru a realiza o astfel de lucrare ampla. Totodata monografia se adreseaza tuturor celor interesati sa cunoasca, sa mediteze, sa reflecteze din perspectiva ortodoxa, asupra existentei, cunoasterii, asupra omului, a rostului si destinului sau.