Traducerea literara si destinul Romaniei in comunism

Traducerea literara si destinul Romaniei in comunism. Trei studii de caz: Blaga, Noica, Cioran \n Traducatorul lui Nichita Stanescu si-al multor alti scriitori romani in limba engleza, profesorul Sean Cotter de la University of Texas at Dallas, ne surprinde cu o carte care dovedeste nu doar o cunoastere amanuntita si la zi a traductologiei, ci si o intelegere profunda a filozofiei traducerii. Arta "minora", ignorata de multi, traducerea este, pentru autorul american, o chestiune culturala si politica de cea mai mare importanta. Prezenta sau absenta sa intr-un spatiu cultural delimiteaza culturile "majore" de cele "minore" mai mult decat orice alt criteriu. Culturile mari nu traduc, ci produc si valideaza, pe cand cele mici isi cauta validarea prin traduceri, adevarata lor productie culturala. Primele se izoleaza, autarhic, printr-un fel de protectionism cultural, celelalte se imbogatesc prin osmoza multilingvistica, multietnica si multiculturala pe care traducerile o permit. Incat "minorul" si "majorul" sunt, de fapt, nu atitudini opuse, ci parteneri intr-un balet complex si paradoxal. Blaga, Noica si Cioran sunt exemplificarile alese de autor pentru a face mai limpezi aceste fascinante perspective. Studiile critice despre destinul si opera lor depasesc insa problematica volumului, inaltandu-se cumva independente, portrete in granit daltuite de Sean Cotter cu o siguranta care, iarasi, surprinde foarte placut la un autor din afara spatiului romanesc. Cei trei au tradus "in limba romaneasca", dupa expresia lui Blaga, nu doar scrieri - eseuri sau poeme -, ci mai ales atitudini psihologice si politice, valori etice, complexe de vinovatie, perspective de viitor. In totului tot, cartea lui Sean Cotter este un dar facut culturii romane, inteleasa de autor in resorturi de mare subtilitate. - Mircea Cartarescu \n \n Traducere din limba engleza de Dana Badulescu.