Tudor Arghezi. Treptele devenirii

Scriu de patruzeci de ani, dar debutez in fiecare zi, ca prima data, cand am acoperit un ochi de hartie cu slove. Sunt un scolar etern. Mai putin decat un scolar, sunt un baiat repetent. Numarul de scoala de pe maneca mi-a trecut prin postav pe brat, ocnas in perpetuitate al gandirii ingropat in cuvant si cimentat cu el laolalta . - Bilete de papagal Pe urmele politropicului scriitor porneste un cercetator dotat si cu apetitul scormonitor al zonei, dar si cu savoir-faire-ul de istoric literar cu vechi state, si astfel avem in fata un volum compact, dens in text si iconografie, Tudor Arghezi, treptele devenirii semnat de unul dintre pasionatii nesmintiti ai creativitatii oltenesti, Florea Firan. Parcurgem un studiu gandit ca reconstituire, cu documentele reproduse acribios (inclusive scrisori din arhiva proprie), analiza (cu o larga convocare a principalilor exegeti, dar si contestatari) si elogiu bine cumpanit, astfel incat se evita cele doua pericole existente in astfel de demersuri despre autori canonici: ternul documentaristic si timbrul encomiastic. - Gabriel Cosoveanu \n Florea Firan este atras de restituirea momentelor fundamentale ale existentei atat de dramatice a lui Arghezi, intr-o alta lucrare reprezentativa pentru conceptia sa de lucru, Tudor Arghezi, treptele devenirii. Conceputa ca o ''calatorie imaginara'', cartea se constituie intr-un itinerar in sfera universului arghezian, intr-un ghid spiritual ce-si asuma riscul evaluarilor pe cont propriu, cu pioasa admiratie si spirit metodic de comentator atent. Desi aplatizeaza conflictul interior dintre presiunea provinciei si dorinta abstragerii, propriu psihologiei argheziene, Florea Firan evita capcana hagiografiei prin ''montarea'' unui incitant film de arhiva literara ce propune istoria unei vieti si a unei opere exemplare. ''Benedictina osardie'' a cercetatorului, care isi exprima tendinta speculativa in favoarea unor utile instrumente de lucru, ni-l prezinta pe Florea Firan dispus sa continue o opera de extrema dificultate. - Constantin M. Popa \n Spirit nelinistit, stapanit de setea de real si concret, Tudor Arghezi incearca, de-a lungul existentei sale, sa dea raspuns unor probleme care-l framanta privind rosturile omului in lume, de unde si tendinta catre o poezie cu implicatii filosofice, alaturi de o poezie cu pronuntat caracter social. Cartea de fata reface un itinerar deopotriva existential si al neobositului travaliu cu arma temuta, condeiul, care a fost pentru Arghezi ideal suprem si pasiune de credinta. Scrisa pe temeiul unui bogat material documentar de referinta, am urmarit, de fapt, sa reperam momentele semnificative ale vietii si , activitatii unuia dintre cei mai mari si mai autentici scriitori romani, dupa Eminescu. - Florea Firan