Vorbeste-mi, sa auda tot pamantul — Christina Theodotou

Pe cat de ireala pentru mentalitatea noastra desensibilizata si obisnuita cu tragediile cotidiene, pe atat de adevarata este povestea asta. Ea exista, si el, de asemenea – povestea chiar s‑a intamplat, candva, in Ciprul anilor ’90; a fost consemnata, cu anumite alterari si imbogatiri narative, intr‑un scenariu de film, Vorbeste‑mi (Μιλα μου), de scenaristul, actorul si regizorul cipriot Iorgos Tsiakkas, cunoscand un succes remarcabil in Cipru si in Grecia. Sa precizam aici ca scenariul a fost scris sub povatuirea si atenta veghere a staretului Gavriil Cipriotul, supranumit si „Staretul dragostei” – care insa, desigur, nu a vazut niciodata filmul. In treacat fie spus, staretul Gavriil a schimbat la 180 de grade viata scenaristului Iorgos Tsiakkas si a sotiei sale, Christina Pavlidou, interpreta rolului principal, facand din acesti tineri actori indragostiti si visatori niste adevarati marturisitori ai lui Hristos in mediul actoricesc – un Romeo si o Julieta a caror dragoste a ramas vie si dupa douazeci si cinci de ani... Cand „stai pe marginea prapastiei deznadejdii”, spune un mare nevoitor contemporan, „si cand vezi ca nu o mai poti rabda, trage-te inapoi un pic si ia o ceasca de ceai”. Aflandu-se inlauntrul confuziei acestei lumi si in durerea propriilor patimi, personajele din aceasta carte se vor aseza sa bea multe cesti de ceai pe marginea prapastiei, pentru a-si putea pastra mintea in Lumina. „Romanul – o adevarata Cantare a Cantarilor rescrisa pentru omul contemporan – se desfasoara pe doua planuri: cel omenesc, erotic, al ei, care parcurge un drum prea lung si prea dureros spre a‑l gasi si a se nunti cu el, si cel mistic, al sufletului care, la fel, parcurge un drum lung si dureros spre a‑L gasi pe El, pe Iubitul desavarsit si pururea iubitor, cu Care nunta nu se sfarseste niciodata. Titlul insusi este un strigat dupa celalalt – strigatul lui Adam dupa Cel preaiubit al sau din Tanguirea Sfantului Siluan, dar mai cu seama este strigatul lui Dumnezeu dupa Adam, pe care Domnul il indeamna sa‑I vorbeasca, sa I se destainuie, sa‑I cante ca «sa auda tot pamantul» dragostea si dorul lui pentru El. Este strigatul prin care cel preaiubit, Adam, este chemat sa iasa din ascundere, este provocat sa raspunda, ca astfel dragostea sa se faca auzita pretutindeni”. (Tatiana Petrache)