Dacopatia si alte rataciri romanesti

În vremurile noastre de presupus acces la totalitatea informației, orice mitologie este o rătăcire, scrie Dan Alexe. Iată o veste proastă pentru cei deprinși să-și ducă viața îngenunchind în fața pădurii naționale de eroi și statui: voievozi, poeți sau călugări scuturați de frisonul profeției. Dacopatia și alte rătăciri românești propune un tip de deconstrucție care ar putea să-l expună pe autor oprobriului public. Și totuși, riscul merită asumat. De ce? Fiindcă există în gândirea noastră o sumedenie de fixații, obsesii, fobii și convingeri care se cer disecate, explicate și înțelese. Narcisismul delirant, protocronismul în plăci, proastele deprinderi familiale, pedagogia punitivă sau mândria de-a fi urmașii unor daci care vorbeau latină înaintea romanilor sunt teme care merită să fie puse în discuție. Pentru asta e nevoie de inteligență, informații credibile, argumente, cultură și stil. Dan Alexe întrunește toate aceste criterii, ceea ce-i permite să deseneze o hartă a mentalului românesc, a șubrezeniilor și anomaliilor lui. Cu vervă și umor, el trece de la clișeele așa-zisei bucătării carpatine la fonologie, de la complexul nației nebăgate în seamă la importurile lexicale țigănești și de la Icoanele neamului la depresie și nefericire. Cine deschide Dacopatia și alte rătăciri românești trebuie să știe că va găsi în paginile ei atacuri excelent dirijate împotriva prostiei, mitizării frenetice, excepționalismului băștinaș și clișeelor. – Radu Paraschivescu În Galaxia Gutenberg, Marshall McLuhan, vrând să arate cum privirea și percepția sunt doar constructe culturale, povestește anecdota cu filmulețul educativ pe teme sanitare proiectat într-un sat african, după care localnicii au fost întrebați ce au reținut de acolo, iar ei au spus: Găina. Medicii nu știau de vreo găină, dar reproiectând filmul au descoperit că, într-adevăr, la un moment dat o găină traversează ecranul în prim-plan. Membrii tribului rămăseseră cu ochii pe orătanie, incapabili să vadă ansamblul și să priceapă mesajul real. De aceea, coperta acestei noi ediții ne prezintă o falnică găină în prim-plan, în fața tristului monument. Pentru a diseca o asemenea ideologie absurdă și compozită cum e dacopatia se potrivea o carte ca aceasta, caleidoscopică, o carte ce poate fi citită în orice ordine, îmbogățită acum, pe lângă multe adăugiri și revizuiri, cu un mare capitol în care sunt analizate iranismele din limba română (cioban, dușman, murdar etc.), apoi cu note suplimentare despre Mircea Eliade și Constantin Noica, precum și cu un foarte util indice de termeni. - Dan Alexe