Episcopat si sfintenie in antichitatea tarzie

Episcopat si sfintenie in antichitatea tarzie. Fundamentele conducerii crestine intr-o epoca de tranzitie \n \n "Sfintenie" este cuvantul-cheie din titlul acestei carti. Ceea ce Claudia Rapp vrea sa demonstreze mai presus de toate este ca trasatura definitorie a conducerii episcopale in Antichitatea tarzie nu era pozitia politica, profesiunea ortodoxiei, indeplinirea ritualului, invatarea Scripturii, administrarea averii sau ocrotirea saracilor, ci sfintenia, care sta la baza pozitiei de episcop. In opinia autoarei, epis-copii erau apreciati ca fiind sfinti in virtutea puterii duhovnicesti care le era conferita prin hirotonire, a stilului de viata ascetic pe care alegeau sa il practice si a bunei lucrari de administrare, ingrijire pastorala si filantropie pe care o desfasurau. In consecinta, ei au exercitat trei tipuri de autoritate - duhovniceasca, ascetica si pragmatica - autoritatea ascetica servind drept "legatura vitala cu cele-lalte doua". - William Klingshirn, recenzie in Bryn Mawr Classical Review \n \n Traducere din limba engleza de Adela Lungu.