Fundamente Etice In Domeniul Interventiilor Psihosociale

\nDin Cuprins: \n ◊ Fiinta umana si universul etic \n ◊ Interventia psihosociala si limitele sale etice \n ◊ "Pantele alunecoase" in interventia psihosociala \n ◊ Etica profesionala intre juridic si moral\n \nLucrarea care face obiectul analizei noastre, scrisa de Cornelia Margareta Gasparel si intitulata Fundamente etice in domeniul interventiilor psihosociale. Perspective critice asupra eticii profesionale, se constituie intr-o remarcabila si entuziasta pledoarie pentru o abordare epistemologica si etica in contextul practicii psihosociale. Fundamentul teoretic al randurilor de mai jos este specific unui pragmatism de factura non-utilitarista corespunzator viziunii lui Peirce, diferit de neo-pragmatismul relativist specific lui Rorty. Punctul de vedere al autoarei se cristalizeaza in evidentierea necesitatii de solutionare a raportului dintre teoretic si practic in domeniul pragmaticii psihosociale din cadrul profesional, atat in sensul de experiential (imprumutat de la Kant) cat si in sensul conceptualizat de James, de praxis ca actiune. Autoarea nu subscrie doar la pragmatismul naturalist al lui Sydney Hook ca o reflectare sistematica si o elaborare a procedurilor care pot fi folosite in solutionarea cu succes a problemelor si dificultatilor experientei umane dar, de asemenea, are ambitia de a contribui, prin dezvoltarea unui cadru epistemologic si etic adecvat, nu la fericirea generala (pe care Gasparel o considera a fi de fapt o chestiune legata de individ), ci la gasirea unor moduri si mijloace de a evita suferinta (in masura in care aceasta poate fi evitata), totul in contextul institutiilor menite a le implementa. Esenta lucrarii este reprezentata, dupa cum am mentionat mai sus, de impunerea unei idei: aceea a nevoii de fundamente etice si epistemologice a asistentei sociale institutionalizate, incluzand psihologia, consilierea si consilierea pentru probatiune. Dupa cum am insistat si mai sus, este vorba aici de un pragmatism, dar un pragmatism care isi regaseste sursele epistemologice in ceea ce Susan Haack numeste funderentism, o combinatie de inferente din Teoria Coerentei si viziunea fundationista a obiectivitatii adevarului. \n Originalitatea demersului autoarei este acela de a transfera funderentismul in planul eticului. Totusi, spre deosebire de Haack, Gasparel combina datele fundeterismului cu unele dintre cele apartinand doctrinei lui Peter Singer, care se angajeaza in cautarea consecintelor practice, sociale si politice ale cadrului teoretic creat de etica pragmatista. In acest fel, in opinia mea, autoarea se deplaseaza, in plan ideologic, intre cele doua extreme ale pragmatismului, Peirce si Bentham.\n \nShahid Rahman\n