Lectura si formarea competentei lectorale

Lectura si formarea competentei lectorale. Teorie, cercetare, aplicatii \n \n In logica fireasca a lucrurilor cu care ne confruntam in scoli, licee, facultati si nu numai, apar momente cand actul formarii, al manifestarii si evaluarii competentei lectorale, precum si universul specific al sferei motivatiilor justificative devin centre ale puterii noastre de a invata, de a ne culturaliza, de a valoriza util si placut timpul nostru existential. \n Vocatia judecatilor constative in armonie cu judecatile evaluativ-reflexive ne permite confruntarea cu nu putine intrebari si, firesc, preocupari de a oferi raspunsuri lamuritoare si argumente de sprijin pe tot parcursul prezentei lucrari. Asadar, am putea incepe cu intrebarea cauzalitatii initiatice, iar, pe parcurs, a celei privitoare la destinatari, completata cu celebra si provocatoarea intrebare: cum procedam pentru a ne apropia de un optim profesional didactic? La intrebarea: "De ce nucleul tematic al acestei lucrari il reprezinta lectura si formarea competentei lectorale, fie a unui text literar, fie a unui text nonliterar intalnite in curricula scolara de azi?", raspunsul presupune un continuu exercitiu constructiv, interogativ si corelational creativ, pe care il apreciem ca necesar si util in teoria si practica educatiei moderne. \n Analitica simplificata a complexitatii structurii acestui exercitiu creative ne conduce la urmatoarele enunturi de exprimare asertiv- interogativa: - Care este natura esential umana a arhitecturii lecturii prezente in curricula programele scolare? - In ce consta initierea elevului in lectura dupa invatarea alfabetului cunoscut, recunoscut, citit, pronuntat, mai apoi scris si evaluat? - S-a schimbat ceva in formele, tipurile si procesualitatea lecturii scolare si care sunt argumentele de sustinere a acestor schimbari in didactica tipologiilor proiectate si practicate? - De ce s-a redus din prezenta simplei curiozitati umane in domeniul lecturii de carte conex inocentei copilarii, adolescente si postadolescentei, fiecare cu startul, continuitatea si/sau discontinuitatea accesului la lecturile fundamentale care aveau loc? - De ce nevoia atat de necesara crearea mediului/contextului starilor afective emotionale in interiorul sau exteriorul textului lecturii, unele asociate sau nu acestuia, carora ar trebui sa le acordam atentie sau prioritate in comparatie cu alte motivatii sau coduri comportamentale specifice? - Cum stimulam aventurile imaginarului si creatiei varstei copilariei in patrunderea diversitatii frumusetilor evidentiate de adult parinte, profesor, colegi, sau descoperite de subiectul insusi in procesul sau finalul lecturii? - Este cititul (vom spune mai corect inca lectura) unul din tintele explicative care induc multe din conduitele ce defavorizeaza comunicarile/ lecturile/citirile prezente pe alte canale de informare - telefon, internet, canale de comunicare electronice, emisiuni tv, jocuri digitale etc. ofertate/ primite si care focalizeaza repetitiv atentia, iau din timpul disponibil, planificat sau recomandat de a merge la biblioteca (unde ne sunt bibliotecile scolare reale de alta data, sau promise sub o forma virtuala, efect al existentei concrete a altor dispozitive electronice aflate in posesia doar a unor parinti si copii si care pot inlocui rapid tentatia sau intentia mai greu de realizare si materializare a unui text publicat? - Cu ce ipoteze operam sau patrundem in cercetarea lucrurilor pragmatice, a opiniilor, atitudinilor si conduitelo