Antarctica e un joc de copii

Antarctica e un joc de copii. O antologie a poeziei românești contemporane de dragoste alcătuită de Mihai Marian \n \n Antologia adună voci diferite (generațional, stilistic, temperamental) care au însă un numitor comun: refuzul idealizării. Iubirea apare aici ca un spațiu al negocierii continue, al fisurii și al maladiei asumate. Poeții incluși evită formulele definitive și testează limitele: ale limbajului, ale intimității, ale corpului, ale memoriei. De la confesiune abruptă la ironie, de la biografism tăios la construcții reflexive sau ludice, poemele funcționează ca probe ale unei instabilități afective generalizate. Ceea ce se conturează, dincolo de diversitatea registrelor, este o hartă a dragostei trăite „la rece”: fără promisiuni de salvare, fără mitologii consolatoare. Antarctica e un capăt de lume, dar mai ales un spațiu comun, frecventat zilnic, în care vulnerabilitatea devine normă, iar expunerea - un act inevitabil. Jocul de copii din titlu nu trimite la inocență, ci la cruzimea experimentului: aici se învață, pe propria piele, cum se iubește fără plasă de siguranță. \n \n • Poete și poeți prezenți în antologie: Radu Andriescu, Svetlana Cârstean, Dan Coman, Teodora Coman, Mina Decu, Gelu Diaconu, Andrei Dosa, Ligia Kesisian, Cătălina Matei, Marian Mihai, Ioana Nicolaie, Florin Părțene, Cosmin Perța, Florentin Popa, Robert Șerban, Olga Ștefan, Elena Stefoi, Mihok Tamas, Răzvan Țupa, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Călin Vlasie.