Generozitatea Zanei Marii

In acest volum postum, naratorii lui Denis Johnson sunt adesea blocati intr-un spatiu in timp ce-si spun povestile: masa din bucatarie, un centru de dezintoxicare sau chiar o inchisoare. \n \n Imaginile gonesc una dupa alta, umorul erupe, personajele vorbesc deschis despre sperantele si limitarile lor si in acest spatiu se produce un soi de alchimie, pe care o pot atinge doar cei mai buni dintre scriitori. Cititorul se simte purtat intr-o calatorie, desi nu paraseste niciodata spatiile minimale ale naratorului. Toate personajele lui Johnson au defecte, de care sunt cel putin semi-constienti. Unii dintre povestitori sunt criminali, si mai multi sunt alcoolici sau dependenti de droguri. Dar toti sunt profund umani si cititorul probabil ca se va recunoaste cate putin in fiecare dintre aceste povesti. \n \n Nimeni n-a scris vreodata ca Denis Johnson. Nimeni n-a fost nici macar aproape… Dar ne-a lasat aceasta carte formidabila, aceste povesti perfecte, ultimele cuvinte ale unuia dintre cei mai mari scriitori ai lumii. - NPR \n Cand scrie cu intreaga nesabuinta a fortei sale, asa cum o face in aceste povesti despre divort, moarte si dublura lui Elvis Presley, cuvintele lui Denis Johnson dinamiteaza bariere, purtandu-ne catre acele teritorii stranii in care misterul ne face cu ochiul. - Maureen Corrigan \n Proza lui Johnson debordeaza de energie creativa, deplasandu-se de la o frumusete la alta cu o gratie incandescenta, uneori aproape haotica. Desi personajele sunt adesea ingenuncheate de bataliile vietii, vocea narativa care le descrie calatoriile da dovada de o imaginatie nemarginita in generozitate si vastitate - Chicago Tribune \n Jonathan Franzen spunea ca Dumnezeul in care vrea sa creada are simtul umorului si vocea lui Denis Johnson. Daca ne-am alege zeii in acelasi fel, am imparti o banca cu Franzen in fata altarului prozei lui Johnson. Abilitatea sa de destructurare a suferintei prin umor este fara precedent. - Black Button